Geomorfologie

Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N – platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N si 28˚40’24” long. E – Orogenul Nord Dobrogean, respectiv 29˚40’50” long. E – platforma Mării Neagre), reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Cotet P., 1973, Romanescu Gh, 1995)
Conform clasificării FAO (SOTER – Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.
Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri si forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafete plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brate de fluviu, canale si gârle, punctată de lacuri si japse. Diferentele de altitudine, fata de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor si -2  -  -4 m în zona depresiunile lacustre. (Cotet P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996)
Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice si anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafata de 4.250 km2, aflată între bratele fluviului si zona complexului Razim, cu o suprafata de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe bratele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială si delta maritimă.
Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafata totală a deltei si se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea si Caraorman, pe linia Periprava (pe bratul Chilia) – Crisan (pe bratul Sulina) – Ivancea (pe bratul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perisor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărtita în mai multe unităti naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Sontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matita-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Rosca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol si Depresiunea Dranov-Dunavăt, etc.
Delta maritimă ocupă mai putin de 35% din suprafata Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crisan-Ivancea-Crasnicol-Perisor. În această subregiune, ca si în cazul deltei fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996)