Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologică (reprezentată de cc 100 de specii, din care amintim heringul de Dunăre si sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar).
Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o suprafaţă de 2.681 km2. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dunării, cea mai nouă formă de relief din Romania, ferită de "progresul industrializării", printre rezervaţiile biosferei.

duminică, 20 noiembrie 2011

Geologie

Delta Dunării este plasată, din punct vedere geologic , într-o regiune mobilă a scoartei terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu Bratul Sfântu Gheorghe.
Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene si cuaternare, derminate prin forajele de mare si mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce apartin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalatii de tufuri vitroclastice.
Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalatii de porfire feldspatice, diabaze si melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce contin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis s.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. s.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis s.a.).
Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum si calcare cenusii si gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula s.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce apartin etajelor Aptian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile si siltite feruginoase, cu intercalatii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce contin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.
Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmatian-Romanian – 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumaselice, nisipuri, siltite si argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite si argile roscate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenusii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis si nisipuri cu intercalatii de argile, ce contin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.
Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce apartin etajelor Pleistocen-Holocen – 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile rosii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrisuri, nisipuri, siltite, argile si strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă si fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu